Îmi amintesc de „Tabăra din Inima Familiei”…

Viața mea simt că e din ce în ce mai frumoasă, de când am luat decizia să particip și eu la „Tabăra din Inima Familie”, la Moldova Nouă.

În urmă cu patru luni de zile, am pornit în prima mea tabăra ce a avut ca scop dezvoltarea mea personală, printre alții, pentru că din TDIF am înțeles doar dezvoltare, armonie și dragoste. Îmi amintesc prima întâlnire cu cei care peste o săptămână îmi erau colegi de breazlă – Anita o persoană gingașă, mă chemase să îmi iau tricoul taberei, iar eu am mers cu emoții, deoarece nu știam dacă mă va dezvolta sau mă va ajuta cumva această tabără, nu știam la ce să mă aștept. Mă credeți sau nu, în prima zi am fost rușinat, deoarece nu cunoșteam nici un coordonator de proiect, voluntar sau un asistent de formare care urma să mă îndrume spre Binele Dumnezeiesc.

Au urmat multe jocuri, ateliere de discuții, sport și alte activități sociale și de comunicare între noi. Am mers pentru prima oară la o oră, în adevăratul sens al cuvântului, de Dezvoltare Personală, unde m-am „dezghețat” repede, deoarece după primele cinci minute, mi-am dat seama că această tabără nu se va desfășura ca într-un context de școală, ci se va plia minunat după firea și nevoile noastre, ale copiilor. Atelierele de dezvoltare personală din tabără mi-au marcat în cel mai bun sens viața. Aici am găsit metode care să mă ajute pe mine, fie în comportament, fie în momentele grele ale vieții și în relaționarea cu cei din jur.

Atelierele #PROVIAȚĂ m-au stabilit fizic, dar m-au și maturizat, m-au conștientizat și m-au făcut recunoscător pentru părinții mei care au ales viața pentru mine, întrucât aici am aflat că nu toți cei care se află în pântecele mamei lor au șasa să se și nască. Atelierul PRO VIAȚĂ mi-a modelat sufletul, prin învățătura vie a vieții, văzând cât de binecuvântat sunt și eu pentru că nu am fost abandonat la naștere, sau chiar nenăscut. Am încercat să înțeleg mai mult viața, bucuria și mireasma ei plăcută.

Serile tematice care se organizau au fost un pas foarte important pentru mine, pentru că am devenit și mai creativ, dar și mai curajos, pot spune, fără frica de faptul persoanele de lângă mine vor râde pe seama bazaconiilor pe care le făceam sau a talentelor în care eu nu am avut atât de multă încredere.

La sfârșitul primei ediții TDIF am rămas mai mulțumitor pentru pâinea de pe masă, pentru viață și pentru că am niște părinți care au ales viața pentru mine, alături de prieteni apropiați care trăiesc, la fel ca și mine, în Cuvântul lui Dumnezeu. La sfârșitul taberei, m-am îndreptat cu multă hotărâre spre ATOR Banatul de Munte, unde învăț de la părinții Bisericii cum se împlinesc cu adevărat poruncile Lui Dumnezeu. Am văzut în ATOR BM un pas mai măricel spre o viață curată și frumoasă a tinereții mele. Porunca lui Dumnezeu de a ne iubi aproapele și a-i fi alături m-a determinat, simt eu, cel mai mult să intru în această asociație, pentru că și eu am iubit întotdeauna să fac bine pentru cei care nu se bucură de fiecare zi la fel ca și mine, din pricina neajunsurilor pe care le au. Un citat ne spune „Fă rai din ce ai” – asta m-a făcut pe mine să intru în ATOR BM cu toată inima mea.

Tabăra din Inima Familiei… Aici, mi-a plăcut cel mai mult unitatea pe care am văzut-o între tinerii voluntari care au fost alături de noi în toate cele 5 zile de tabără. Aici L-am simțit și înțeles pe Dumnezeu întruchipat în Duhul pogorât peste poporul Său, care eram noi, „comunitatea” TDIF Moldova Nouă.

Povestea TDIF Moldova Nouă a dezvoltat mulți tineri spiritual, personal, emoțional și ne-a încurajat pe fiecare în parte, deoarece, în acele zile, mintea noastră s-a concentrat doar pe acele activități minunate, specifice unei tabere de dezvoltare a tineriilor în bine, apoi s-a coborât în inimă și au făcut, împreună, o întreagă emoție pe care nu o putem uita vreodată și care ne-a adus acasă, în Biserică.

Autor: Nicolas Orza