Centrul de Tineret „Sf. Ecaterina” și ambasadorii faptelor bune

Astăzi vreau să vă vorbesc despre prieteni, despre iubire, unitate, înțelegere, credință și despre Hristos, așa cum a venit El în sufletul meu. Nu puține au fost clipele în care L-am simțit, gustat, imaginat, iar unele momente –cheie au luat ființă o dată cu activitatea mea la un centru care se orientează după exemplul Lui. Centrul de Tineret „Sf. M. Mc. Ecaterina” din Oravița este locul în care, dacă îți deschizi sufletul, nu te ascultă doar Dumnezeu, ci și semenii tăi.

Povestea centrului nostru a început acum 9 ani, când, cu binecuvântarea Preasfințitului Părintre Lucian, Episcopul Caransebeșului, familia părintelui Gelu Moldovan a primit o nouă misiune în comunitatea ortodoxă din Oravița, în parohia „Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul”. Desigur că greutatea unui nou început de drum a atras după sine nu doar răbdare din partea părintelui și a doamnei preotese, ci și marea dorință de a împărtăși cât mai multă dragoste, bucurie și credință noii comunități, dovedindu-se ulterior că această frumoasă misiune, pentru început, o pot face alături de sufletele simple, calde și sincere – adică alături de copiii. Frumosul vis de a avea grijă de inimile celor mici s-a împlinit un an mai târziu, când centrul a primit binecuvântarea ierarhului, în data de 24 noiembrie 2012, luna acesta împlinind 8 ani minunați de activitate in slujba lui Hristos, cu și pentru tineri, fiind cel mai vechi centru de tineret din Episcopia Caransebeșului. Aftfel, prin dăruirea și stăruința doamnei preotese, cea care a trudit sufletește și nu doar la temeliile activităților din cadrul centrului, copiii s-au apropiat de Dumnezeu în cel mai frumos mod posibil. 

Povestea mea la centru a început acum aproximativ 2 ani, când doamna preoteasa mi-a înaintat propunerea de a împărtăși copiilor câteva dintre cunoștințele mele de limba franceză, prima și marea mea dragoste ca elevă. Mutată de curând în Oravița, după o perioada petrecută în sânul unei frumoase comunități rurale, iubind dintotdeauna Biserica și implicându-mă activ în viață acesteia, schimbarea venită odată cu sosirea mea la Oravița a reprimat ușor în mine determinarea de a mai merge la biserică, regăsindu-mă oarecum „singură”, despărțită de comuitatea din care făceam parte anterior. M-am reîntors spre biserică, spre cultul divin public, spre bucuria mea de odinioară o dată cu participarea întâmplătoare (sau poate, tocmai, deloc întâmplătoare) la câteva slujbe la biserica „Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul”. Așa am cunoscut apropierea de Scaunul Spovedaniei în calitate de tânăr la început de drum în viață, atingerea buzelor de Sfânta Împărtășanie, ideea de unitate, lucrarea frumoasă în scopuri umanitare, prietenia, iubirea față de aproape și bucuria săvârșirii faptelor bune.

Echipa frumoasă formată la Centrul „Sf. Ecaterina”, construită pe temelia prieteniei, înțelegerii, îngăduinței și respectului reciproc, s-a transformat cu timpul în familia pe care o alcătuim astăzi, fiecare membru, cu mic, cu mare, fiind un ambasador al iubirii, al bucuriei și un mărturisitor al lui Hristos. Fiecare moment petrecut împreună, fiecare zâmbet pe care l-am primit drept recompensă, și fiecare suflet mângâiat ne-au unit, ne-au întărit și ne-au îndemnat să promovăm mereu valoriile în care credem și datorită cărora am început această deosebită activitate.

Deseori îmi doream să fi făcut mai devreme parte din acestă comunitate, să mă implic, să cunosc, dar cu siguranță Dumnezeu a știut cel mai bine când sufletul meu a fost pregătit pentru misiunea grea de a fi un tânăr diferit de ceilalți și acum știu sigur că în momentul în care am început activitatea, ceasul meu era reglat după ceasul Lui.

La mulți ani, Centrul de Tineret „Sf. M.Mc. Ecaterina” !

La mulți ani, dragi preteni! Gândurile acestea sunt pentru voi!  

Autor: Mădălina Miloș