Tinerețe în cuvânt
„Nimeni să nu disprețuiască tinerețile tale!”
Ziua mamei creștine, ziua vieții, luna vieții
Luna martie reprezintă atât începutul primăverii, cât și luna pentru viață. În această perioadă, fiecare dintre noi aduce un gând bun și o îmbrățișare caldă ființelor dragi care ne-au dat viață. În data de 8 martie sărbătorim ziua mamei, iar la sfârșitul lunii, în 25 martie, o cinstim pe Maica Domnului, mama noastră care ne iubește și ne ocrotește mereu.
Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnului. În primele secole creștine, data prăznuirii Bunei Vestiri varia. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, precum cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire era sărbătorită în data de 18 decembrie. Spre deosebire de ceilalți evangheliști, Luca nu începe relatarea Evangheliei sale cu Nașterea sau Botezul Domnului, ci cu alte două evenimente, petrecute înaintea acestora: vestea nașterii Sfantului Ioan Botezătorul și Buna Vestire. Citim, astfel, în primul capitol, că la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ spre a duce vestea buna de la Dumnezeu ca Maria va naște Prunc: „Şi intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31). Sfinții Părinți ne relatează faptul că Maria a rămas fecioară înainte de naștere, în timpul sarcinii și după ce a născut. De aceea, în aproape toate icoanele, Maica Domnului este ilustrată ca având 3 steluțe care simbolizează fecioria: una pe frunte și două pe umeri.
Încă de la începuturi, femeia a fost considerată cea mai sensibilă, frumoasă și iubitoare ființă omenească. Frumusețea acesteia este dată de fața blândă și senină, cu ochi ce ascund în străfundul lor o învăluire de mister pe care nimeni nu îl poate desluși. Acești ochi zâmbesc, parcă, în fața soarelui, dar dacă te uiți atent la ei nu îți vei da seama ce ascund – tristețe, bucurie, furie – numai Dumnezeu poate ști. Pe fața ei fină și catifelată, mângâiată de razele luminoase ce coboară din înaltul cerului, pielea ca de porțelan și obrajii îmbujorați trezesc la viață o lume nouă.
Autor: Nadia Popescu
Hai și tu în familia ATOR BM!
Tinerețe în cuvânt 