Tinerețe în cuvânt
„Nimeni să nu disprețuiască tinerețile tale!”
Postul Crăciunului – leac pentru suflet și drum spre Bucurie
Perioada postului reprezintă înfrânarea, pentru o vreme, de la mâncărurile de dulce, cum le numim noi (de origine animală) și de la băuturi, adică de la anumite alimente, dar și, mai ales, de la anumite obiceiuri și plăceri lumești, în scopul întăririi puterilor sufletești asupra poftelor trupești. Este ca o mână pe care Dumnezeu ne-o întinde spre ajutorul sufletelor noastre pentru a ajunge la mântuire.
De ce ar trebui să postească omul creștin? Ei bine, avem 3 motive foarte bine întemeiate pe care le găsim chiar în Sfânta Scriptură. Mântuitorul însuși a postit (Matei 4,2). Astfel, dacă Mântuitorul Hristos, care era lipsit cu totul de păcat, a postit, cu atât mai mult trebuie să postim și noi, cei supuși mereu ispitele păcatului. Postul îl ajută pe credincios să nu cadă în robia poftelor trupești, păcătoase, iar, dacă totuși a căzut într-o asemenea robie, postul îl ajută să scape de ea, poate cu mai multă ușurință, râvnă și conștiință a îndreptării, pe lângă faptul că, medical vorbind, este bine cunoscut faptul că perioadele de post sunt cât de benefice asupra sănătății oamenilor, pentru că este nevoie și de o perioadă de curățire a trupului nostru prin înfrânarea de la anumite alimente.
Postul Crăciului, sau postul Nașterii Domnului, ne amintește de vremea Vechiului Testament, când patriarhii și drepții de atunci așteptau cu înfrânare și rugăciune venirea Mântuitorului. Postul Crăciunului a fost rânduit pentru ca fiii Bisericii să poată întâmpina cu bună pregătire duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului.
Se cuvine să știm că postul creștinesc nu este întreg, decât dacă obișnuinta înfrânare de la mâncărurile de dulce și de la băuturi o întărim cu postul sufletesc, adică cu înfrânare aspră de gânduri urâte, de tot felul de pofte și de fapte rele, pentru ca toate puterile pe care le avem să le punem numai în slujba binelui. Este bine să postim în așa fel încât oricine să poată vedea în noi un sporire de bunătate, de frățietate, pace, așezare și de dragoste față de semeni. Altfel, dacă nu dobândim acestea, se poate să postim în zadar. Căci zice Sfânta Scriptură: „Voi postiți ca să vă certați […]. Nu știți voi postul care-mi place? […] Rupeți lanțurile fărădelegii […] împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casa ta pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l” (Isaia 58,4,6-7).
Înainte de a începe să postim, e bine să ne realizăm o rânduială pe plan duhonivnicesc, care să ne ajute să sporim, prin spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine, dar și prin rugăciuni sincere și curate.
Așa cum trupul are nevoie de hrană, așa și sufletul nostru ne cere hrana spirituală care, pentru el, o reprezintă buna rânduială creștinească. Totodată, spre marea noastră bucurie, frumoasa perioadă a colindelor se apropie, lucru care, pentru fiecare creștin, reprezintă o mângâiere, întrucât colindele sunt împodobite de o căldură aparte, care ne umple și pe noi de frumusețea și duioșia perioadei pe care o trăim.
Domnul să ne ajute să fim vrednici, întăriți și râvnitori, pentru ca, la finalul acestui post, minunatul praznic al Nașterii Mântuitorului să ne întâmpine pregătiți spre a înțelege marea minune a întrupării Sale și pentru a-I putea aduce slavă și mărire!
Autor: Iustina Chereș
Hai și tu în familia ATOR BM!
Tinerețe în cuvânt 